David Gerard, selecționerul României, a tras concluziile turneului Toyota Challenge din Africa de Sud, unde naționala secundă a întâlnit trei dintre cele mai puternice francize ale emisferei sudice.

Deși rezultatele de pe teren au fost dure, tehnicianul vorbește despre o experiență valoroasă pentru dezvoltarea rugby-ului românesc, marcată de numeroase accidentări, o pregătire extrem de scurtă și o diferență de nivel fizic considerabilă față de adversari.

În același timp, el evidențiază mentalitatea de luptă a jucătorilor și progresul realizat de la sosirea sa la conducerea echipei, anticipând totodată provocările care urmează în turneul din America de Sud, pe drumul către Cupa Mondială din 2027.

R15: Cum evaluați participarea României A la Toyota Challenge, dincolo de rezultatele înregistrate în cele trei meciuri?

David Gerard: Am avut ocazia să luăm contact cu nivelul de elită al francizelor sud-africane și a fost o experiență extraordinară să ne expunem jucătorii și echipa la lumea rugby-ului din emisfera sudică. Am văzut băieți care au dat totul pe teren și țin să le mulțumesc pentru angajamentul lor. Am înfruntat adversari care sunt împreună 100% din timp. Unii dintre ei jucau în Cupele Europene, nu cu mult timp în urmă. Acest turneu este un succes.

R15: Care este principala concluzie pe care o trageți după această deplasare în Africa de Sud?

DG: Trebuie să jucăm mult mai multe meciuri de acest nivel. Trebuie să acceptăm să suferim pentru a progresa, întrucât confortul nu ne va ajuta. Acest tip de meciuri ne face să creștem ca echipă, iar jucătorii noștri acumulează experiență. Am mers acolo pentru a acumula experiență și pentru a conștientiza exigența necesară la acest nivel. Misiune îndeplinită.

R15: Care au fost obiectivele stabilite înaintea turneului și în ce măsură au fost atinse?

DG: Să avem acces la acest tip de adversari și să vedem tineri jucători expunându-se la un nivel ridicat. Acest turneu trebuia să creeze legături între jucătorii care evoluează în campionatul nostru. Suferim pentru că petrecem prea puțin timp împreună comparativ cu adversarii noștri. Chile și Uruguay, pe care îi vom întâlni în această vară, sunt împreună pe tot parcursul anului, în timp ce noi, doar 15 săptămâni. Așadar, obiectivele au fost să petrecem timp împreună, să ne antrenăm și să performăm ca un grup unit. Experiența a fost un adevărat succes și ne va fi benefică pe viitor.

R15: Diferența față de echipele sud-africane a fost mai mare, mai mică sau exact conformă cu așteptările staffului?

DG: Cunoșteam nivelul adversarilor noștri, deoarece i-am studiat, așa că nimeni nu a fost surprins. Băieții noștri au știut să accepte provocările și au luptat în toate meciurile. Africa de Sud dispune de o bază impresionantă de jucători, la fel ca toate marile națiuni din Tier 1. Astăzi, ei sunt pe o altă planetă rugbystică față de noi, dar acesta este nivelul actual al tuturor acestor națiuni performante.

Despre joc și performanță

R15: Care au fost principalele probleme identificate în jocul României A?

DG: Numeroasele erori individuale și colective. Am jucat primul meci după doar două antrenamente împreună. Este dificil să creezi legături puternice între jucători în aceste condiții. În plus, lipsa noastră de disciplină costă foarte mult la acest nivel. De exemplu, în meciul cu Pumas, până la pauză am fost penalizați de 12 ori și am primit și două cartonașe galbene, în timp ce adversarii au fost penalizați de doar două ori. Una dintre problemele noastre recurente este că jucătorii nu sunt obișnuiți cu acest tip de meciuri și din acest motiv, de fiecare dată avem foarte mulți accidentați. Media este în jur de patru accidentări pe meci. Trebuie să ne expunem jucătorii la astfel de adversari pentru a obișnui organismul cu asemenea confruntări.

R15: În ce sector ați observat cea mai mare diferență față de adversari: fizic, tactic, tehnic sau mental?

DG: Din punct de vedere fizic, desigur că sunt înaintea noastră. Reamintesc că este vorba despre francize, la care jucătorii sunt împreună permanent. Jocul lor de picior este mult mai performant decât al nostru, disciplina este mai bună, au mai multă constanță și fac mult mai puține greșeli individuale.

R15: Ce v-a mulțumit cel mai mult în prestația echipei?

DG: Mentalitatea și dorința jucătorilor. Mi-a plăcut enorm să fiu alături de ei și să îi văd luptând împreună. Îmi voi aminti mereu repriza a doua împotriva Pumas, când Toni Maftei a ieșit accidentat fără să poată fi înlocuit. Am jucat în 14 oameni și am văzut și simțit o solidaritate incredibilă. Băieții au marcat trei eseuri în inferioritate numerică! Ultimul eseu dă sens întregului turneu: un maul dus până la capătul efortului, cu ajutorul jucătorilor din linia de treisferturi și eseu de penalizare împotriva Pumas! Superb.

R15: Au existat aspecte ale prestației jucătorilor care v-au surprins în mod pozitiv?

Nu, nu pot spune că am fost surprins. Progresăm. Încet, desigur, dar lucrurile s-au schimbat față de 2024, la primul turneu, cu mine selecționer. Jucătorii sunt fericiți să fie împreună și vor să fie aici, iar credeți-mă, în trecut, nu era ceva garantat …

R15: Dacă ați putea rejuca unul dintre cele trei meciuri, ce ați schimba?

DG: Mi-aș fi dorit doar să avem mai mult timp de pregătire pentru aceste meciuri. Suntem mereu mai buni spre finalul unui turneu, pentru că acumulăm timp împreună. Astăzi trebuie să construim unitatea grupului, iar pentru asta, este esențial să ne antrenăm mult mai mult împreună. Este ușor să înfrunți sud-africani după doar două antrenamente? Deloc.

Cu mai multe antrenamente, desigur că am fi fost mai performanți.

R15: În ce măsură au influențat accidentările rezultatele?

DG: De la venirea mea, aceasta este principala problemă. Am plecat în turneu, cu 30 de jucători, iar la ultimul antrenament, mai aveam doar … 24. Am jucat ultimul meci fără jucători de rezervă în linia a treia. Am avut întreg lotul disponibil în doar două meciuri, de la sfârșitul lui 2023: împotriva Belgiei (victoria care ne-a calificat la Cupa Mondială 2027) și în Portugalia (unde am câștigat locul trei în REC). De fiecare dată ne lipsesc mulți jucători, dar mentalitatea este diferită acum. Jucătorii vor să lupte indiferent cine poartă tricoul. Iar cei care nu au această mentalitate vor rămâne de acum înainte … acasă. Prefer să mor pe teren cu jucători care VOR cu adevărat să fie pe teren, să își apere țara și să îi facă mândri pe suporterii români.

R15: A fost dificil să faceți față unui asemenea nivel cu un staff redus? Au lipsit Raphaël Saint-André – antrenor treisferturi și atac, Omar Mouneimne – antrenor apărare și contact, Juan Pablo Orlandi – antrenor înaintare și Michael Dallery – preparator fizic.

DG: Federația lucrează cu mijloacele pe care le are și nu ne puteam deplasa precum georgienii, care au venit cu 32 de jucători și 13 membri ai staffului … Așa stau lucrurile … Noi am plecat cu un staff redus la șapte persoane, dintre care doar doi antrenori, Benjamin Lapeyre și eu, dar totul a decurs foarte bine. Energia staffului a fost una dintre cheile succesului acestui turneu. Țin să îi felicit și să le mulțumesc tuturor.
Vom merge cu un staff redus și în America de Sud. Trebuie să facem față problemelor actuale și sper ca până în 2027, totul să intre în normal.

De altfel, Mickael Dallery ne-a părăsit pentru a semna în Franța și va fi înlocuit de Gareth Adamson. Omar Mouneimne a venit doar ca specialist colaborator. Îmi las timp de gândire pentru a decide, dacă voi întări sau nu, stafful înaintea liniei drepte către Cupa Mondială din Australia, din 2027.

Despre jucători

R15: Care sunt jucătorii care au făcut un pas important către echipa națională mare datorită acestui turneu?

DG: În mod normal nu îmi place să vorbesc despre unii jucători, mai mult decât despre alții. Tot ce pot spune este că am avut doi căpitani foarte buni, Vlad Neculau și Nicolas Immelman. De asemenea, am avut câteva surprize plăcute (Matei, Smith, Le Mezec) și câteva confirmări (Maftei, Tiqe, Horvat, Weidner).

R15: Au existat jucători care au depășit așteptările staffului tehnic?

DG: Nu neapărat. Știam că pot performa, întrebarea era doar când.

R15: Cât de importantă este experiența acumulată de noii jucători în astfel de meciuri?

Pur și simplu vorbim despre acumulare de experiență la cel mai înalt nivel.

R15: Care era planul inițial privind selecția? Au fost voci care au susținut că trebuia să mergem cu jucători tineri. Ați vrut să le oferiți minute de joc la o intensitate ridicată jucătorilor pe care o să va bazați în turneul din America de Sud?

DG: Trebuia să mergem cu un grup tânăr, dar având în vedere nivelul extrem de ridicat al adversarilor, a trebuit să ne schimbăm planurile. Cu ce ne-ar fi ajutat să mergem acolo și să suferim trei înfrângeri foarte grele? Cu nimic.

Cred că vocile critice ar trebui să se tempereze și să îi lase pe cei care muncesc și luptă în fiecare zi, pentru ca lucrurile să funcționeze, să își facă treaba. Oamenii judecă și își dau cu părerea despre tot, fără să știe nimic, iar asta mă exasperează.

Avem oare un bazin de tineri jucători pregătiți să joace la acest nivel? Nu. Trebuie să încetăm să visăm. Aș fi vrut să aud acele voci, dacă am fi încasat de trei ori, câte 100 de puncte … Reamintesc că Black Lions și Lusitanos au primit 70 și 60 de puncte în unele meciuri. Doar ca idee …

R15: Considerați că jucătorii români beneficiază de suficientă expunere la meciuri de nivel înalt?

DG: Bineînțeles că nu. De aici și accidentările permanente. Nu avem o franciză, așa că jucătorii sunt fie la club, fie la echipa națională. Noi petrecem împreună doar 15 săptămâni pe an pentru 11 meciuri.

Am fi putut gestiona altfel situația dacă jucătorii noștri ar fi evoluat în Top 14, Premiership sau Pro D2, cum se întâmpla în trecut, dar nu mai este cazul … Și asta trebuie să audă și vocile respective … A trăi în trecut nu ajută pe nimeni, mai ales în contextul prezent și al lipsei de expunere a jucătorilor noștri actuali.

Despre viitor

R15: Cum vor influența lecțiile învățate în Africa de Sud selecția pentru următoarele acțiuni ale echipei naționale?

DG: Am încercat să formez un grup de jucători dornici de revanșă și proaspeți, deoarece cei care au jucat în Africa de Sud, veneau deja după 11 meciuri consecutive. Unii și-au câștigat locul pentru turneul din America de Sud. Mă gândesc în mod special, la Maftei, Popescu și Williams, care ne vor lipsi.

R15: Ce lecții trebuie neapărat reținute după această experiență?

DG: Disciplina și constanța performanțelor individuale. Acestea sunt bazele sportului de înalt nivel.

R15: V-ați dori ca România A să participe mai des la competiții de acest nivel?

DG: UN DA HOTĂRÂT!

R15: Dacă ați putea organiza un nou stagiu sau turneu de pregătire, ce tip de adversari ați alege?

DG: Adversari care joacă la un nivel superior nouă. De ce să înfrunți echipe mai slabe? Doar pentru a obține o glorie efemeră?

Concluzii

R15: După aceste trei meciuri din Africa de Sud, sunteți mai optimist sau mai îngrijorat în privința viitorului rugby-ului românesc și de ce?

DG: Trăim într-o perioadă a judecății permanente. Este prea ușor să trăiești în trecut sau să te plângi în permanență … Rugby-ul românesc este ceea ce este astăzi, dar există oameni care luptă și care au ales să fie aici pentru a schimba lucrurile.

La ce se așteaptă oamenii când francize profesioniste în proporție de 100% înfruntă o selecționată din Tier 2, ai cărei jucători sunt foarte rar împreună?

Eu am văzut multe lucruri frumoase, atât pe teren, cât și în afara lui, așa că permiteți-mi să fiu optimist!

Nu suntem o țară de Tier 1. Luptăm într-un context geopolitic foarte instabil, în care rugby-ul se chinuie să își găsească locul. Cu toate acestea, există oameni care cred în el, iar eu sunt unul dintre ei.

Așa că haideți să încetăm să judecăm, să ne plângem și să ne batem joc … Să luptăm! Perfecțiunea? Îmi pare rău, nu o cunosc. Dar să pui suflet în ceea ce faci? Asta cunosc!

Sunt mândru de jucătorii mei și de ceea ce sunt ei. Voi da totul alături de ei pentru a face România și pe cei care sunt cu adevărat alături de noi să fie mândri.

HAI ROMÂNIA! 🇷🇴