În mod cert este suficient că ni se transmite în mod obsesiv mesajul că Federația Română de Rugby este subfinanțată. Este posibil ca acest mesaj să reprezinte o realitate, dar apar următoarele întrebări: oare cât este suficient? De câți bani are nevoie FRR să performeze la toate nivelurile și să scăpăm de acest discurs năucitor privind finanțarea? Cum sunt utilizate în prezent resursele financiare, raportându-ne la strategia FRR?
Personal, am ajuns la saturație și îmi doresc să aud și alte mesaje privind modul de desfășurare a activităților federației, motiv pentru care mă voi limita la a găsi singur răspunsuri pentru ultima întrebare… cum sunt utilizate în prezent resursele financiare de care dispune FRR? Asta până când cineva avizat va finaliza calculele în birou și ne va putea răspunde la primele două întrebări.
Pentru o înțelegere mai bună a situației în care ne îndreptăm cu acest sport, am citit cu atenție Planul Strategic Național 2024-2031, publicat pe site-ul oficial al FRR (https://rugbyromania.ro/wp-content/uploads/2024/01/Plan-strategic-2024-2031.pdf ), plan pe care îl interpretez ca fiind și o modalitate de creare a unor KPI-uri clare, ce trebuie urmărite cu atenție în implementare, analizate rezultatele și luarea deciziilor interne privind performanța angajaților ce sunt remunerați din resursele financiare de care dispune FRR.
Totul arată minunat în strategia prezentată, până când arunci o privire asupra modului în care resursele financiare anuale sunt distribuite în conformitate, și încerci să corelezi ceea ce FRR își propune, comparând cu alocările bugetare pe care le face, din fondurile de care dispune, pentru a atinge indicatorii de performanță pe care și i-a propus.
Interesul personal în această analiză se rezumă la modul în care strategia de dezvoltare a bazei de selecție este susținută financiar și perspectiva anilor ce urmează. Totuși, pentru cei interesați și de alte detalii privind alocările bugetare anuale, adică cheltuieli, vă atașez un tabel centralizator al informațiilor publicate de FRR pe site-ul oficial. (https://rugbyromania.ro/buget/ )
Când vorbim de perspective și baza de selecție nu putem să nu ne gândim la modul în care FRR se implică în susținerea dezvoltării cluburilor existente, dar și a celor care sunt nou înființate sau se vor înființa pe parcursul următorilor ani, cu precădere privind către cluburile ce dezvoltă grupe de mini rugby, chiar până la vârsta de 14 ani.
Ori, dacă planul strategic prevede:
FACTORI CRITICI SUCCES COMUNITATE
Ne vom asigura că antrenorii și profesorii de copii și juniori au abilitățile tehnice, organizatorice și interactive pentru a oferi o experiență excelentă de joc și recreere.
Vom furniza formate competiționale pentru toți jucătorii de rugby mini, juniori și adulți care să îndeplinească nevoile și așteptările exprimate, în ceea ce privește natura și frecvența competiției, precum și structurile de sprijin oferite.
Ne vom asigura de construirea unui plan de sezon structurat care să permită jucătorilor de toate vârstele și abilitățile să participe la căile de dezvoltare rugbystice (XV și 7s) pentru a-și atinge aspirațiile în cadrul jocului de rugby.
CRITERII CRITICE DE SUCCES
OBIECTIVE COMUNE
Toți membrii Rugby România vor fi aliniați la obiectivele comune – vom adopta o mentalitate „O singură echipă” care lucrează împreună pentru aceste obiective – toți membrii vor fi responsabilizați cu Indicatori Cheie de Performanță clari.”
(Extras din Planul Strategic 2024-2031).
Cum se pot atinge toți acești indicatori de performanță dacă alocările totale bugetare pentru Cheltuieli organizare cursuri de perfecționare antrenori, Cheltuieli pentru activități de pregătire, organizare/participare competiții pentru juniori mici și Cheltuieli pentru activități de pregătire, organizare/participare competiții pentru copii sub 9 ani reprezintă maxim 1% din veniturile totale declarate de FRR pe site-ul oficial pe ultimii 4 ani, 2022-2025, adică aproximativ 87 milioane RON?!
Indiferent de modul în care se distribuie sau redistribuie de-a lungul unui an fondurile în funcție de necesități, faptul că investițiile reale în dezvoltarea copiilor sunt similare cu Cheltuieli de participare la congrese, conferințe internaționale, reprezentând 0,93% din totalul fondurilor din același ciclu de 4 ani, putem concluziona că strategia de dezvoltare este doar un document, doar o bucată de hârtie pe care cineva a înșirat niște idei care să sune frumos și să prindă la “public”, aici referindu-mă la cei care votează/aleg persoanele ce fac parte din managementul federației.
Intrigat fiind de rezultatele analizei pe cifre, am făcut aceeași analiză pe repartizarea bugetară a Federației Române de Baschet (https://www.frbaschet.ro/federatie/despre-federatie ) și am înțeles imediat că tot ceea ce considerăm noi important în dezvoltarea rugby-ului juvenil, adică investiții consistente în copii și juniori, se întâmplă într-o proporție extrem de mare în baschet.
Astfel, rezultatele spun că pe un ciclu de 3 ani, 2023-2025, la aceleași categorii de cheltuieli prezentate mai sus, FR Baschet a investit în dezvoltarea antrenorilor, a juniorilor mici și a copiilor sub 9 ani, un procent de 9,43% din total buget pe acest ciclu, adică aproximativ 38 milioane RON, iar Cheltuieli de participare la congrese, conferințe internaționale sunt limitate la 0,72%.
În concluzie, oricare ar fi veniturile unei federații sportive din România, modul în care distribuie fondurile arată realitatea efectivă “din teren” și îți poate creiona o perspectivă clară asupra viitorului.
Momentan suntem în derivă pentru că nu investim acolo unde banii “produc” și susțin o strategie pe termen lung. Restul e gargară!
Pe cale de consecință, doresc să pornesc o petiție publică privind schimbarea imediată a modului de repartizare a bugetelor FRR, prin impunerea unei alocări de minim 5% din totalul veniturilor federației către cele trei categorii importante pentru viitorul rugby-ului românesc, cu creștere anuală de câte un procent, până la atingerea cotei de 10% investiții în rugby-ul juvenil și perfecționarea antrenorilor.