Trecerea de la o carieră profesională la viața „normală”.

În urmă cu un an și jumătate am spus stop acestui frumos sport – rugby-ul. Exact la începutul anului 2024 am făcut controlul pe care trebuia să-l fac anual, pentru că aveam o problemă la inimă (aorta era dilatată). În urma controlului medical, mi s-a spus să opresc imediat activitatea și să văd un cardiolog pentru a mă opera de urgență.

Totul a decurs cu bine, recuperarea a fost lungă, dar benefică.
Regretul cel mai mare este că nu am putut să mă retrag pe teren, de la echipa națională și echipa de club.

Scriu aceste rânduri pentru sportivii care sunt încă în activitate, pentru că trecerea de la sportiv de performanță la o viață „normală”, pentru mine, a fost dificilă. Aproape un an de zile m-am tot gândit ce o să fac de acum înainte, ce mi s-ar potrivi, dar timpul trecea și eu nu mă regăseam.

Reconectarea cu cei dragi și cu familia m-a făcut să trec peste moment și să-mi găsesc scopul în viață.
Este important ca, în timpul carierei de sportiv, să ne construim educația formală sau să dobândim noi calificări în diverse domenii.

Acum antrenez o echipă de Federal 1, fac ceea ce-mi place și, pe viitor, sper să progresez și să avansez în acest domeniu.
În acest timp mi-am descoperit un hobby 🙂 pescuitul, iar de câte ori am ocazia, merg cu barca pe ocean la pescuit.

Viața de după rugby poate fi plină de oportunități și provocări, dar cu resursele și abilitățile obținute în cadrul sportului, foștii jucători pot face tranziția cu succes către noi etape în viața lor.

Cu respect,
MAK!